A-L adora pe Dumnezeu prin dans

Evreii dintr-un orăşel din Rusia aşteptau cu nerăbdare sosirea unui mare rabin. 

Era un eveniment extraordinar, aşa că şi-au pregătit multă vreme întrebările pe care urmau să i le pună omului sfânt.

Când acesta a sosit în sfârşit şi a fost întâmpinat de mulţime în sala din primăria oraşului, se putea simţi în aer tensiunea, căci toţi erau pregătiţi să asculte răspunsurile la întrebările lor.

La început, rabinul nu a spus nimic; doar a privit în ochii lor şi a mormăit o incantaţie.

Foarte curând, toată lumea a început să mormăie odată cu el.

În continuare, el a început să cânte, iar mulţimea a cântat alături de el.

Apoi, rabinul a început să se legene şi să danseze cu paşi solemni.

Întreaga congregaţie i-a urmat paşii.

În scurt timp, oamenii erau atât de absorbiţi de mişcări încât au uitat de orice altceva.

În acest fel, fiecare persoană din mulţime a cunoscut Unitatea, fiind vindecată de diviziunea interioară care ne împiedică să cunoaştem Adevărul.

A trecut o oră până când dansul s-a mai potolit.

Eliberaţi de tensiuni, cei prezenţi s-au aşezat şi o stare de pace s-a aşternut peste ei.

Apoi, rabinul le-a adresat singurele cuvinte pe care le-a rostit în acea seară:

- Cred că am răspuns la toate întrebările voastre.

Un derviş a fost întrebat de ce îl adoră pe Dumnezeu prin dans.

lată ce a răspuns el:

- Deoarece a-L adora pe Dumnezeu înseamnă a muri faţă de sine.

  Dansul ucide egoul.

 Când egoul moare, toate problemele mor odată cu el.

 Când egoul nu mai este, rămâne Iubirea. Rămâne Dumnezeu.

 Anthony de Mello

România Îngerilor

Fluturele strivit

Să ne imaginăm doua coperţi deschise pe care vin şi se aşează fluturi. Apoi un copil care le închide brusc.

Dar fluturii sunt făpturi fragile, ca şi gândurile, ca şi simţămintele. Nu poţi să prinzi un fluture cu cartea.

Acum, când le deschizi, coperţile sunt murdare de culori, iar bucăţile de aripi păstrează ici şi colo desenul făcut de Bunul Dumnezeu.

Veţi spune că aceasta este o barbarie, să striveşti fluturii cu cartea doar pentru a-i privi. Dar toţi copiii sunt porniţi spre asta şi eu nu sunt o excepţie.

Aşadar, aceasta nu este o carte. Este un desen pe o vedere din Paris, un ierbar de vorbe, un fluture strivit între două coperţi.

Pentru uni va fi un document, ceea ce este de fapt, pentru alţii un prilej de înălţare, pentru cei din urmă va fi o piatră de poticneală.

Cunosc în lume oameni care se pot împiedica până şi de fluturi.

Am lăsat lucrurile aşa cum au fost, ca fiecare să le judece după puterea, ştiinţa şi dragostea sa.

„România îngerilor” este un titlu care nu îmi aparţine. S-a prins între coperţi laolaltă cu celelalte vorbe.

E titlu mesei rotunde de la standul României de la Salon du Livre la care am fost invitat să vorbesc.

Şi dacă totul a pornit de aici, şi dacă francezii au dorit să vadă o Românie îngerească, m-am lăsat şi eu atras în acest joc, ştiind prea bine ce înseamnă să vezi îngeri în România şi că dacă cineva vede un înger moare. E o metaforă, desigur, tot ce spun.

De multe ori m-am gândit de ce a făcut Dumnezeu îngerii fără trup. Poate pentru că sunt prea buni, şi oamenii, văzându-i, i-ar ucide? Nu-i o prostie ce zic, căci Cel cu adevărat Bun, Hristos a fost ucis de oameni din invidie.

La fel şi prorocii, şi mulţimea de drepţi. Dar îngerii nu pot fi ucişi. Sunt nevăzuţi. Şi neatinşi pentru oamenii răi. Şi sunt nenumăraţi.

Să ne gândim doar la faptul că îngerii buni sunt nenumăraţi, pătrund în viaţa noastră şi au o singură lucrare: aceea de a ne salva, de a ne descoperi binele şi frumosul, de a ne călăuzi la calea dragostei.

Stând aşa lucrurile, îmi închipui că îngerii pot zăbovi în cuvinte, asemenea fluturilor care se aşează pe flori.

Şi dacă măcar un singur înger a vegheat la întâlnirea noastră, dragostea va rămâne negreşit în noi, căci dorinţa noastră a fost aceea de a înmulţi dragostea prin cunoaştere.

extras din România Îngerilor – Savatie/Colosimo

P.S. Întâmplător sau nu, mi s-a deschis această carte, poate fi un mesaj pentru mine, întâmplător sau da, poate fi un mesaj şi pentru voi, oricum eu vă mulţumesc!