Rămâi în tăcere şi mă vei auzi, rămâi nemişcată şi vei simţi undele forţei
lui EU SUNT CEEA CE SUNT.
În tăcerea care te-nconjoară, în tăcerea fiinţei tale lăuntrice, îmi vei
cunoaşte toate secretele. Rămâi în tăcere, nemişcare şi cunoaştere.
Odihneşte-te uşor, în pacea din adâncul tău, păşeşte fără zgomot prin
viaţă, conştientă de fiecare fiinţă vie şi de răsuflarea ce aduce pe lume
fiecare viaţă.
În tăcere, în nemişcare, în păşirea fără zgomot, TOTUL ESTE CUNOSCUT.
Păstrează Zeiţa în inima ta, ţine uşa înţelepciunii deschisă, deoarece vin
noi cicluri, despre care am vorbit.
Noi moduri de a fi, o auroră ce aduce râsul, o bucurie relaxată –acestea
sunt lucrurile după care aleargă unii acum.
Aceasta este vocea Zeiţei, atât de reală, păstrată adânc în noi, în mine şi
în tine, o voce care se înalţă, în timp ce inimile noastre se deschid mai mult
deoarece simţim compasiune şi grijă.
Poem – scris de
Jasmuheen